Trebuie să ai oarece tupeu ca să preziţi drept bombă declaraţia un spion închipuit din urmă cu zece ani. Însă e problema Evz, ziar privat, ce publică în suplimentele sale, ori dacă ţine morţiş să consemneze prostii spuse de spioni închipuiţi, pe care îi şi ridică în slăvi. Dar dacă la baza articolului din suplimentul Evz s-a folosit o documentare dintr-un site al SRI (făcută, adicătelea, pe bani statului), în realitate un laudatio în toată regula, povestea chiar mă intrigă.

Aşadar, citesc în evenimentulistoric.ro un articol, publicat în septembrie a.c. şi intitulat bombastic: Secretul lui Pacepa. Un greu din servicii deconspiră. Cum am scris mult pe această temă, doream să aflu ce ar mai fi de spus, însă mă dumiresc repede. Este vorba despre compilarea unui interviu al lui Filip Teodorescu (fost ofiţer de Securitate) din 2009 (aţi citi bine – de acum 10 ani), publicat de intelligence.sri.ro, sub titlul – Filip Teodorescu: Dacă nu ai idei, nu ai rezultate. Un interviu telefonat, din care puteţi afla, în cazul în care aveţi multă răbdare, cum se cosmetizează, nici măcar cu dibăcie, poliţia politică.

Şi iată cum, chiar în publicaţia SRI, serviciu secret intern care tocmai zicea, prin vocea directorului său, că a rupt-o cu trecutul securist, găsim articole deşănţate, dedicate foştilor ofiţeri ai poliţiei politice din România , dintre care, foarte mulţi, au nenorocit oameni şi destine.

Spun asta pentru că în Germania, de pildă, muzeul dedicat victimelor Stasi, poliţie politică a regimului comunist din fosta Germanie de Est, similară cu fosta Securitate din România, a fost vizitat, doar anul anul trecut, de aproape o jumătate de milion de persoane. La noi însă, ofiţerii fostei Securităţi sunt ridicaţi de prea multe ori în slăvi, chiar dacă au şi ei tocmai păcatele celor din Stasi.

Dar să ne întoarcem strict la chestiune, la interviul de care autorului ar trebui să-i fie măcar jenă . Legat de intelligence, hai să fim serioşi, Filip Teodorescu n-a fost niciodată spion, ci doar un vajnic exponent al poliţiei politice de dinaite de 1989, nici măcar unul inteligent. Drept dovadă avem afirmaţia sa, bombă, din interviul oferit intelligence.sri.ro, pe care l-aş fi intitulat: Libertatea de-a spune tâmpenii.

…Și cum (Pacepa – n.m.) avea pașaport la el la serviciu, s-a dus la aeroport, s-a urcat în avion și a plecat în Germania…, susţinea Teodorescu în respectivul interviu. Cititorii pote crede că Pacepa a dat fuga la aeroport, speriat că-l arestează Ceauşescu, aşa că ridicol devine de-a dreptul sublim. Este de notorietate faptul că, în 1978, Ion Mihai Pacepa, pe atunci numărul doi în spionajului românesc, n-a tulit-o, pe şest, spre Otopeni, cum spunea Teodorescu, cu un aer doct, de miliţian, ci a fost trimis în Germania chiar de către Ceauşescu, cu o misiune precisă. Acolo, la Bonn, capitala de atunci a Germaniei Federale, Pacepa s-a hotărât să defecteze, iar ulterior a cerut azil politic în SUA. Povestea lui este arhicunoscută. Nu insist nici asupra faptului că, în respectivul interviu, Teodorescu înfierează cu mânie proletară doar pe cei care ar fi servit Occidentul, nu şi pe sovietici. E o chestiune de opţiune, deh.

Scriu de vreo 25 de ani despre spionii fostei poliţii politice din Românai şi, ca o paranteză, deloc laudativ la adresa lui Pacepa. Am oarece experienţă în domeniu, motiv pentru care îmi permit nu doar să-l încadrez pe Filip Teodorescu la categoria ridicolul sublim, ci îi acord, cu graţie, şi titlu de Münchhausen al Securităţi pentru fantasmagoriile pe care le perorează de aproape trei decenii. Dacă vrei să nu afli nimic, citeşte ori ascultă ce spune Filip Teodorescu.

După 1989, rezerviştii fostei Securităţi, o poliţie politică în toată regula, aşa cum scrie chiar în statutul ei de înfiinţare din 1948, a încercat să facă eroi din mai mulţi torţionari, cum ar fi, de pildă generalii Nicolae Pleşiţă ori Iulian Vlad, între timp decedaţi, dar n-a avut prea avut succes. Mai mulţi ziarişti, printre care mă număr şi eu, au arătat adevărata faţă a eroilor Securităţii şi ce jale a rămas după ei. De ceva vreme, pe soclu e ridica Teodorescu – idolul spionilor. Foarte bine, securişti au fetişuri. Nu pricep însă din ce motiv SRI girează publicarea inepţiile foştilor ofiţeri ai Securităţii. La ce pensii le plăteşte statul celor din urmă – deşi, repet, au zdrobit oameni şi destine – ar putea măcar să peroreze pe banii lor.

Securitatea a fost creată de SMERS, o divizie a NKVD sovietic care avea misiune precisă de-a înlocui serviciilor secrete din țările ocupate de fosta URSS, cum a fost şi România, cu structuri controlate strict de Moscova. Am amintit aste pentru că Eduard Hellvig, directorul SRI, tocmai spunea deunăzi că serviciul pe care-l conduce a încheiat orice legătură cu trecutul nefast de dinainte de 1989. Ce bine ar fi să începeţi chiar cu site-ul intelligence.sri.ro, domnule Hellvig.