Home » Special

Interviu pentru spion sau o zi fericită din viața Cârmaciului

21 November 2018 No Comment Autor:

Lui Nicolae Ceaușescu i se făcea pe plac fără cârtire, iar serviciile secrete românești n-au precupețit nici un efort pentru ca liderul de la București să fie întotdeauna mulțumit. O zi fericită pentru „Cârmaci”, așa cum îi plăcea să i se spună, era și aceea în care ziariștii din Occident îi luau un interviu.

Iată însă atunci când prostia se combină cu spionajul, amestecul poate deveni de-a dreptul exploziv.

Ce n-a aflat Ceaușescu niciodată: un gazetar străin, căruia i-a oferit un amplu interviu pentru revista americană „Business Week”, era în realitate ofițer de Securitate. Numele: Ion Agheană, infiltrat în SUA după o complicată operațiune a spionajului românesc. În dosarele Centralei de la București purta numele de cod ADAM.

20 noiembrie 1973. „Scânteia”, oficiosul Partidului Comunist Român, publică un amplu interviu acordat de către Nicolae Ceaușescu ziaristului american John Pearson. După ce materialul, care anunța și vizita lui Ceaușescu în SUA, a apărut în ziarul românesc, ample fragmente din acest interviu au fost publicate și în revista „Business Week”, unde Pearson era redactor-șef adjunct. Ciudat.

Firesc ar fi fost ca discuția dintre ziaristul de la Washingtonul și Ceaușescu să apară, mai întâi, în revista americană. Cert e că generalului Ion Mihai Pacepa, numărul doi în DIE (spionajul românesc), nu i-a scăpat amănuntul.
Nici Ceaușescu, nici Cornel Burtică, pe atunci ministru al comerțului exterior, de față la discuția liderului de la București cu redactorul-șef adjunct de la „Business Week”, habar n-aveau că ziaristul era un român, infiltrat în SUA de către Securitate în urmă cu opt ani. Și nici că interviul fusese aranjat de către spionajul românesc doar ca să gâdile orgoliul din ce în ce mai exacerbat al lui Ceaușescu.

Ion Agheană, alias John Pearson, pregătit în cadrul Direcției U din Departamentul de Informații Externe de către ofițerul Ioan Toma, se integrase perfect în societatea americană. Apoi el a reușit să ocupe un post de profesor universitar și altul de redactor-șef adjunct la prestigioasa publicație „Business Week” – statut la care un spion român ajungea cu mare greutate.

Pacepa nu doar că a sesizat că Pearson poate fi un spion despre care el nu știa, dar în scurt timp a reușit să-i afle identitatea reală dintr-o sursă pe care nu o cunoaștem încă. Ulterior, identitate agentului ADAM i-a fost confirmată generalului de către subalternul său, Gheorghe Manea – cel care, după fuga lui Pacepa, a avut mult de pătimit. Era și firesc, Manea nici măcar nu s-a întrebat de unde deținea generalul o informație strict secretă, la care, teoretic, nu avea acces.

Însă lucrurile nu s-au oprit aici. La trei ani după interviul pe care Pearson i l-a luat lui Ceaușescu, generalul Pacepa a participat la o ședință a Brigăzii F, unde a felicitat ofițerii prezenți pentru modul în care Agheană a fost infiltrat în SUA.

Toți cei de față au rămas muți.

Conform normelor elementare de conspirativitate, misiunea agentului nu trebuia cunoscută decât de către cei care se ocupau nemijlocit de ADAM. Era nefiresc să se vorbească despre acest agent la o ședință, fie ea
și a unei brigăzi a spionajului. Paradoxal, chiar și după acest episod, lui Pacepa nu i-a cerut explicații nici chiar șeful său, Nicolae Doicaru.

Totodată, e limpede că generalul a primit informația inițială despre Agheană de la un ofițer care lucra la dosarul respectiv, dar nu se știe nici până azi cine a fost acesta. La un an de la această ședința de pomină, Ion Agheană intră în atenția agenților FBI, care l-au sfătuit, spre binele său, să dezvăluie totul despre activitatea informativă pe care o desfășoară în favoarea DIE. După 12 ani de la infiltrarea cu succes în SUA, ADAM a fost nevoit să vorbească. Cel puțin așa credeau atunci șefii Centralei de la București.

După ultima vizită a lui Ceaușescu în SUA din primăvaraanului 1978, Pearson a fost anchetat din nou de către FBI.

Apoi, în urma dezertării generalului Pacepa, ADAM a fost chemat București și pus pe linie moartă. Însă nu s-a adaptat vieții de zi cu zi. Se pare că marile cuceriri ale comunismului îl cam lăsau rece. Așa că – surpriză! – omul a cerut Ambasadei SUA la București acordul de a se întoarce la Washington.
Și, din nou, surpriză! – cererea lui a fost acceptată.

Informația că Ion Agheană, alias John Pearson, a intră în atenția agenților FBI după ședința în care Pacepa își felicita subalternii pentru modul în l-au infiltrat în SUA, este cea deținută de anchetatorii care investigau fuga Pacepa. Eu îndrăznesc să cred însă că Pearson a fost „întors” ceva mai înainte.

Mai cred și faptul că serviciile pe care le-a adus SUA au fost mai importante decât pagubele produse de către agentul DIE cu numele de cod ADAM.

Informaţiile din respectivul articol mai apar în site, dar aceasta e varianta apărută în cartea Sex, spionaj şi poliţie politică în Epoca de Aur, publicată de Amazon.

Leave your response!

You must be logged in to post a comment.