Primul document WikiLeaks referitor la un OZN prăbuşit pe pământ VEZI IMAGINI

Cineva, „persoană importantă”, doreşte musai să aflăm ce vorbesc americanii în spatele uşilor închise. Indiferent care-i subiectul. Aşa că, la 9 ianuarie a.c., a fost publicată de site-ul WikiLeaks şi prima cablogramă diplomatică a SUA care se referă la fenomenul OZN.

În ce priveşte dezvăluirile WikiLeaks, constatăm din nou ce ştim de fapt de când lumea şi pământul, dar refuzăm să credem: în spatele zâmbetelor diplomatice de complezenţă, cei mari îi dispreţuiesc pe ce mici. Cel puţin asta arată multe dintre documentele Departamentului de Stat al SUA postate pe respectivul portal.

Important este însă că tot mai mulţi află cum se trag sforile în lumea asta. Informaţiile sunt binevenite, indiferent de interesele celor care stau în spatele WikiLeaks şi al lui Julian Assange.

Fenomenul OZN, false atentate folosite pentru zdrobirea opoziţiei, antiamericanism exacerbat, indolenţa unor soldaţi maghiari, palme pe obrajii preşedinţilor şi sute de alte subiecte fierbinţi. Până la urmă, de toate pentru toţi. Cu certitudine, WikiLeaks nu te lasă să dormi.

Un eveniment similar celui de la Roswell

9 ianuarie 2011. WikiLeaks  a postat un document oficial al  Ambasadei SUA din Minsk. Iuri Zadobin, fost şef al serviciilor Secrete din Belarus – pe când fosta republică se afla în componenţa Uniunii Sovietice -, denunţa faptul că înainte de destrămarea URSS erau alocate fonduri nelimitate pentru cercetarea apariţiilor OZN, iar în prezent nimeni nu mai este interesat de fenomenele paranormale.

Nu mai sunt bani nici pentru investigarea prăbuşirii unei farfurii zburătoare în Belarus, incident pe care sovieticii îl considerau similar cu cel de la Roswell, SUA. „Spre deosebire de perioada URSS, departamentul nu este implicat în studierea fenomenelor paranormale. (Înainte,) am avut mijloace şi oportunităţi mai mari, pe care le-am putut cheltui pe totul şi nimic. Astăzi, situaţia este diferită. Apoi, când societatea a fost încântată de ceva, a intrat în sfera noastră de interes. Dar, când vine vorba de vindecători, OZN-uri şi altele asemenea, nu ne mai putem înţelege cu ei”-  se consemnează în documentul dezvăluit de WikiLeaks.

Lukaşenko nu pare interesat de fenomenul OZN

Ciudat că în Belarus nu mai există bani pentru studiul OZN-urilor, din vreme ce Aleksandr Lukaşenko – preşedintele acestei ţări, care se pregăteşte „să rămână la putere pe termen nedefinit” -, deţine o avere personală estimată la 9 miliarde de dolari – tot conform unor note diplomatice obţinute de WikiLeaks. E cazul să facă o donaţie, fiindcă Academia de Ştiinţe din Marea Britanie atenţiona recent guvernele lumii că ar trebui să pregătească un plan de acţiune coordonat pentru o eventuală întâlnire cu civilizaţiile extraterestre, care pot fi prietenoase ori nu.

Elucidarea cazului din Belarus poate că ar fi de folos omenirii mai mult decât crede acum Lukaşenko.

Complotul în care a fost implicat şi un cetăţean român – o cacealma

De la OZN la… teoria conspiraţiei. Chestiunea ne priveşte.

Un document publicat de WikiLeaks relevă faptul că Washingtonul se îndoia de autenticitatea complotului din 2009 împotriva lui Evo Morales, preşedintelui Boliviei, soldat cu moartea a trei „mercenari”, între care şi un român. Americanii cred că toată povestea a fost doar un pretext pentru arestări masive în rândul opoziţiei.

16 aprilie 2009. Eduardo Rozsa Flores (cetăţenie maghiaro-croato-boliviană), Michael Dwyer (cetăţean irlandez) şi Arpad Magyarosi (româno-maghiar) au fost împuşcaţi mortal de trupele speciale într-un hotel din Santa Cruz. Alături de alte persoane, cei trei erau suspectaţi că ar fi venit în Bolivia ca să-l ucidă pe Evo Morales, preşedintele acestei ţări.

Versiunea oficială, conform căreia ei au fost ucişi în urma unui schimb de focuri, este  pusă la îndoială de organizaţiile neguvernamentale.

39 de persoane au fost inculpate oficial, dintre care 18 sunt date în urmărire, inclusiv în afara ţării, iar 13 oameni sunt arestaţi preventiv. Aproape toţi sunt apropiaţii opoziţiei conservatoare din Santa Cruz, capitala economică a Boliviei

În 2009, Kris Urs, însărcinatul american cu afaceri, a menţionat în telegramele sale eforturile fără rezultat ale ambasadei de a căuta clarificări asupra contextului „complotului”, evocând „zvonurile care abundă” în La Paz.

Cam aceeaşi concluzie au tras-o şi mai mulţi ziarişti români, printre care mă număr. Toţi am arătat cât de neverosimilă este varianta oficială a guvernului bolivian, fără a avea mijloacele de investigare ale diplomaţilor americani din zonă.

Antiamericanism la Berna – elveţienii nu văd pădurea de copaci

WikiLeaks dezvăluie şi o „obsesie” a elveţienilor. În concepţia diplomaţilor americani, presa elveţiană şi membrii individuali ai Parlamentului acordau, în 2006, o atenţie mai mare greşelilor făcute de autorităţile americane în „războiul împotriva terorismului decât ameninţării teroriste în sine”.

„De când Washington Post a scris, în noiembrie 2005, că SUA operează închisori secrete în Europa, presa elveţiană s-a ocupat intensiv de identificarea greşelilor americane, reale sau imaginare. Orice ştire despre Guantanamo sau Abu Ghraib are loc garantat pe prima pagină, în timp ce atacurile al-Qaida sunt trimise în ultimele pagini”, informau diplomaţii americani.

Apoi, un tabloid elveţian a publicat un raport al serviciilor de informaţii elveţiene privind interceptarea unui fax al guvernului egiptean. Faxul – se arată în nota diplomatică dezvăluită de WikiLeaks – arată că egiptenii ştiau despre 23 de deţinuţi irakieni şi afgani transferaţi de guvernul american în închisori din România şi din alte ţări est-europene.

Ambasadorul avertiza că obsesia Elveţiei pentru problema închisorilor şi a avioanelor – condusă într-o măsură semnificativă de senatorul elveţian Dick Marty – riscă să schimbe percepţia Washingtonului asupra Elveţiei.

Militarii maghiari – „incapabili” în Afganistan

Rămânem în acelaşi registru. De la Guantanamo la militarii maghiari din Afganistan, pe care americanii îi cred incapabili.

O telegramă, semnată de Karl Eikenberry, ambasadorul american la Kabul, descrie amplificarea violenţelor şi traficului cu droguri în zona în care sunt prezenţi militarii unguri.

„Echipa de reconstrucţie ungară (PRT) face puţine lucruri pentru a face faţă problemelor. Ei nu au dreptul să utilizeze armele, cu excepţia cazului autoapărării, efectuează doar câteva patrule pe străzile principale şi nu desfăşoară activităţi contra drogurilor (…). După moartea a doi genişti ungari, Budapesta nu a mai trimis alţii (…). Membrii forţelor ungare se gândesc doar la «a putea să se întoarcă teferi» după ce au efectuat mici acţiuni de dezvoltare”, conchidea ambasadorul SUA la Kabul.

O palmă care putea să zguduie planeta

La toate cele de mai sus – un veritabil spectacol al lumii în care trăim, abia e la început –  adaug şi o palmă, dată în  ianuarie 2010, care pune marile puteri pe gânduri. Este vorba despre palma lui  Mohammad Ali Jafari, comandantul Gardienilor Revoluţiei, de pe obrazul lui Mahmoud Ahmadinejad, preşedintele Iranului. Conform WikiLeaks, cel din urmă şi-a ieşit din fire şi ar fi lovit după ce preşedintele sugerase măsuri mai puţin restrictive pentru presă.

Şi astea sunt doar câteva din zecile de mii de documente WikiLeaks care arată faptul că, dacă ştim mai mult, în nici un caz nu ne dăunează.

Leave a Reply