Fantoma Securităţii lui Ceauşescu loveşte drept în fruntea guvernului de la Budapesta

Peter Heltai, magnatul de presă care a pus temelia controversatei Legi a presei din Ungaria, este ceea ce se poate numi un veritabil liber-schimbist. Există indicii temeinice că, la tinereţe, a fost un vajnic colaborator al Securităţii comuniste din România, cu misiunea de a-i spiona pe iredentiştii maghiari. La maturitate însă, s-a apropiat de Fidesz, partidul de guvernământ din ţara vecină, catalogat de mulţi drept o formaţiune cu manifestări extreme de dreapta. Acum, Heltai recunoaşte cu jumătate de gură faptul că a avut legături cu Securitatea, însă, susţine el, cazul său ar fi unul complex. Aşa şi este. Foarte probabil ca Heltai să nu fi colaborat doar cu poliţia politică din România comunistă, ci şi cu spionajul.

Securitatea cere sprijin împotriva iredentiştilor

19 aprilie 1984. Securitatea lansa o amplă operaţiune de contracarare a ceea ce numea: iredentismul maghiar. Teoretic, acţiunea era îndreptăţită, dacă ne referim la interesele perene ale României. Numai că lucrurile erau confuze în mintea şefilor cei mari ai Securităţii, care îi amestecau pe iredentişti cu legionari, fascişti, extremişti, terorişti, sectanţi, disidenţi din rândul cultelor ş.a.m.d.

Atunci s-a petrecut şi ceva greu de imaginat. Prin tot fel de agenţi mai mult sau mai puţin acoperiţi, Securitatea a cerut sprijinul unui adversar în lupta cu iredentismul. Este vorba despre postul de radio Europa Liberă, de la microfonul căruia regimul Ceauşescu era aspru criticat. Numai că dorinţa Securităţii, transmisă  de Grupul ETERUL (grup de ofiţeri din cadrul Securităţii cu misiunea de-a contracara emisiunile postului de radio Europa Liberă, care la acea vreme emitea de la München) s-a lovit de un refuz categoric din partea lui Vlad Georgescu, directorul secţiei române a respectivului post de radio.

O notă a Securităţii Municipiului Bucureşti din 16 iunie 1984 arăta că Georgescu nu dorea să sprijine regimul de la Bucureşti în lupta împotriva „maghiarimii de pretutindeni” fiindcă patriotismul promovat de Nicolae Ceauşescu ar fi unul de natură diversionistă, menit să abată atenţia de la politica sa catastrofală. Mai ales că Transilvania, în opinia lui Vlad Georgescu, era departe de a fi în pericol, atâta vreme cât în Europa nu se discuta la nivelul vreunui guvern despre modificarea frontierelor. Totuşi, conform unui informator al grupului ETERUL, Vlad Georgescu ar fi afirmat că directorul postului de radio, de origine maghiară, trece cu vederea excesele iredentiste ale secţiei maghiare a Europei Libere.

Informatorii plecaţi peste hotare erau preluaţi de spionaj

Acesta era contextul în care, la jumătatea anilor ’80, Securitatea apelează, de pildă, şi la  Peter Heltai, recrutat la Cluj, încă de când era  student, conform documentelor aflate acum la CNSAS. Misiunea informatorului HEGEL: furnizare de informaţii despre tinerii maghiari disidenţi din Transilvania. Dacă toţi erau şi iredentişti, în adevăratul sens al cuvântului, este o chestiune greu de stabilit acum. Apoi, în 1987, lucrurile se complică. Peter Heltai s-a stabilit la Budapesta, însă el ar fi rămas în legătură cu Securitatea pentru a culege informaţii despre grupul condus de Geza Szöcs – în prezent secretar de stat în guvernul de la Budapesta. În cazul în care aşa au stat lucrurile, Peter Heltai a fost trecut din parohia poliţei politice în cea a spionajului (mai precis unitatea 0544/I). Asta era procedura.

„Nume conspirativ «Hegel»”

Statutul de informator al lui Peter Heltai a ieşit la lumină după ce Tibor Gall, artist plastic plecat din România, care trăieşte în prezent la Berlin, a cercetat dosarul personal întocmit de poliţia politică, primit de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

„Având în vedere Nota Direcţiei de Investigaţii nr. S/DI/I/2658/11.11.2010, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, întrunit în şedinţa din data de 18.11.2010, în conformitate cu prevederile art.1 alin7 din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008 coroborat cu art. 28 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii adoptat prin hotărârea nr. 1/2008 pe baza documentelor din arhiva proprie, a stabilit identitatea informatorului cu nume conspirativ «Hegel», în persoana numitului HELTAI Peter Andrei, născut la 21.12.1962 în Cluj-Napoca, judeţul Cluj, fiul lui Felix şi Iudit.” Documentul integral a fost remis de CNSAS artistului Tibor Gall.

Un dosar care nu se află la CNSAS

Ce nu se ştie încă sunt înformaţiile din dosarul lui Heltai întocmit de spionajul românesc – dacă acesta mai există – pentru că nu se află la CNSAS, ci în arhive care cu siguranţă nu se vor deschide prea curând. La fel de adevărat este şi faptul că un informator, odată recrutat, nu era abandonat de Securitate în cazul în care pleca din ţară, defintiv sau temporar. De fapt, această  practică este întâlnită la orice serviciu secret din lume.

„A prestat o muncă de calitate”

Heltai a declarat  pentru publicaţia Hírszerzö că, într-adevăr, a avut legături cu Securitatea, fiindcă a fost şantajat – participase la o petrecere în Secuime, unde s-a cântat imnul Ungariei şi au fost desfăşurate drapele ungureşti. Însă, susţine el, la întâlnirile pe care era obligat să le aibă cu ofiţerii de Securitate oferea informaţii pe care aceştia le cunoşteau deja, ca să nu facă rău prietenilor săi. Heltai declară şi că o să dea în judecată CNSAS pentru că nu a fost informator al Securităţii.

Potrivit însă tot „Hírszerző”, Peter Heltai este contrazis de o notă din anul 1987, care arată că  Securitatea trebuie să ţină legătura cu „Hegel”, pentru că „a prestat o muncă de calitate”.

Scandalul este abia la început

Peter Heltai, care a făcut carieră în Ungaria  (cercetător la Institutul de Sociologie al Academiei Ungare de Ştiinţă, redactor-şef la Televiziunea publică din Ungaria, iniţiator al  postului InfoRadio, director la Duna TV, directorul societăţii Advenio, grup apropiat partidului de guvernământ Fidesz), are un aport important la controversata lege a presei care tocmai a intrat în vigoare în ţara vecină.

Prin Legea presei, Fidesz şi aliaţii săi au dat puteri nelimitate unui consiliu care va sancţiona cu amenzi de până la 730.000 de euro articolele de presă „jignitoare”, „dezechilibrate politic”, „cu informaţii parţiale” sau care „aduc atingere interesului public, ordinii publice sau moralei”. Este catastrofal pentu o publicaţie. Ziariştii maghiari pot fi obligaţi să dezvăluie sursele, dacă informaţiile prezentate sunt calificate de respectivul consiliu drept „o ameninţare la securitatea naţională”.

Scandalul e abia la început. Însuşi Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a afirmat chiar în faţa autorităţilor maghiare că libertatea presei este „un principiu sacru, o valoare fundamentală“ în Uniunea Europeană, iar Comisia Europeană şi-a exprimat îndoieli cu privire la noua lege a presei din Ungaria.

În replică, premierul maghiar Viktor Orban suţine că Legea presei nu trebuie schimbată.

Rămâne însă de văzut cum va reacţiona Orban dacă, într-un final, se va dovedi fără tăgadă faptul că Heltai Peter, cel care a pus umărul la elaborarea legii, a fost informator al poliţiei politice din România. Sau poate chiar şi agent al spionajului de la Bucureşti.

Şi uite cum, după 20 de ani, fantoma Securităţii loveşte frontal guvernul de la Budapesta.

Lasă un răspuns