Nimbul de erou anticomunist a lui Gregorian Bivolaru, tantricul lider al sectei porno MISA, n-are putere să strălucească VEZI FILM

În vară, scriam, în premieră, că Gregorian Bivolaru încearcă să revină în forţă pentru a nu pierde controlul sectei porno Mişcarea de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), pe care chiar el a înfiinţat-o. Primul pas pe care-l făcea atunci, punea temelie la soclul viitoarei statui de luptător anticomunist. Deunăzi, gurul a făcut al doilea pas – doreşte despăgubiri de la statul român pentru două condamnări care ar fi avut „caracter politic”. Numai că motivele pentru care alesul zeilor din Absolut cere acum reparaţii materiale sunt în mare măsură neadevărate. Însă nu banii îl interesează pe Bivolaru, nici reabilitare, ci doar dregerea imginii sale.

Opozantul Bivolaru

La 8 august a.c., arătam că publicarea unor fragmente din dosarul de Securitate al lui Gelu Voican Voiculescu, legate de Gregorian Bivolaru, l-a trezit din adormire pe Bivolaru, fugit în Suedia ca să se sustragă justiţiei din România. Mintenaş a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, căreia îi cerea să-l declare colaborator al Securităţii pe Voican Voiculescu. Tot în vară arătam şi faptul că, în realitate, Bivolaru nu-i interesat de reuşita demersului său. Nu o eventuală deconspirare a lui Voican Voiculescu, fostul său amic, îl interesează, ci îmbunătăţirea imaginii, mult prea şifonată în ultimii ani, cu o aură de luptător anticomunist. De altfel, guru’ din Tărtăşeşti se descria în contestaţia sa către Curtea de Apel drept unul care s-a opus regimului comunist, fiind convins că informaţia va fi preluată de presă. Cert e însă un fapt: Bivolaru nu a fost închis din cauza vreunei delaţiuni. Acum, intentând un proces civil statului român, liderul MISA a făcut al doilea pas pentru obţinerea statutului de luptător anticomunist. Nu se aruncă la mari daune. Cere doar 30.000 de euro pentru două condamnări înainte de 1989, tocmai pentru că-i vorba despre o acţiune de PR.

Acuzaţii pe nedrept, zice Bivolaru

Dar, să vedem ce susţine el în acţiunea înaintată Tribunalului Bucureşti, conform Mediafax. „În fapt, în perioada regimului comunist am fost arestat, torturat, discreditat moral şi mi s-au adus acuzaţii pe nedrept, acestea din urmă constituind baza condamnărilor mele pentru infracţiunile de drept comun la care am fost supus şi care, în realitate, erau un paravan pentru exercitarea împotriva mea a opresiunilor politice”.

În opinia lui Bivolaru, el a stat la închisoare din cauza contradicţiei dintre convingerile sale şi „ideologia regimului comunist care se opunea oricărei forme de emancipare umană (morală, spirituală, culturală), prin control strict, teroare…”. După cum mai arată acum Bivolaru, anchetatorii îi puneau în faţă „declaraţii” scrise, pe care era pus să le semneze. Refuzul său a fost urmat de bătaie „cu bestialitate” până leşina, după care era stropit cu apă. Tot în acţiunea înaintată tribunalului, liderul MISA scrie că prima percheziţie care l-a vizat a avut loc în 1972, fiindcă purta corespondenţă cu Mircea Eliade, care „se arătase foarte prietenos” şi-l invitase la Paris ca să aprofundeze domeniile care aveau legătură cu spiritualitatea. Fondatorul MISA mai arată că a fost audiat de şapte ori în sediul Securităţii din strada Eforie, ocazie cu care i s-ar fi spus să înceteze orice legătură de comunicare cu Mircea Eliade, pentru că acesta din urmă era considerat un duşman al statului.

Asta suţinea Bivolaru, însă este foarte departe de adevăr.

Teleportarea din arest a fost motivul condamnării

La sfârşitul anilor ’70, Bivolaru a scăpat, ca prin urechile acului, de puşcărie pentru trafic de materiale obscene, datorită intervenţiilor Teodorei, nevasta sa de atunci, pe lângă persoane sus-puse. Regimul comunist sancţiona difuzarea de fotografii erotice. Însă, după 1989, răspândirea unor asemenea imagini n-a fost considerată vreo formă de protest împotriva orânduirii – aşa cum am mai scris.

Anul 1984. Bivolaru a fost arestat din nou. În timp ce aştepta o condamnare tot pentru răspândire de materiale obscene (care însă nu urma să-l priveze de libertate, datorită unui decret de graţiere ce urma să fie semnat de către Ceauşescu), Bivolaru a fugit din arestul Rahova, înrăutăţindu-şi situaţia. Evadarea a fost motivul pentru care a primit ulterior doi ani de puşcărie. După 1989, Bivolaru a mistificat povestea legată de evadare pentru a convinge adepţii de însuşirile sale paranormale. Pe scurt, a insinuat, pur şi simplu, că s-a teleportat din arest peste gard, sfidând toate legile fizicii. Acum, Bivolaru doreşte să transforme evadarea în opresiune politică şi susţine că fuga sa din Rahova ar fi dus la dejucarea unei înscenări a securiştilor. În realitate, lui Bivolaru i s-a înscenat evadarea, iar el a muşcat momeala.

NAS îi turna apă pe cracii pantalonilor

Zilele trecute am avut o discuţie cu Gelu Voican Voiculescu, omul care s-a aflat în relaţii apropiate cu Gregorian Bivolaru înainte de 1989. L-am întrebat, fireşte, dacă liderul MISA i-a povestit despre momentele dificile pe care le-a trăit în detenţie ori în timp ce era anchetat. Pe scurt, dacă a fost torturat. Voican a răspuns: „Nici vorbă despre tortură”.

În 1986-1987, după ce Bivolaru a ispăşit pedeapsa pentru evadare, cei doi amici s-au întâlnit de mai multe ori. De obicei, pe malul Dâmboviţei, într-un loc ferit. Voican susţinea că nu-şi aduce aminte ca actualul lider al MISA să-i fi mărturisit că a fost măcar bătut. Însă ştie că un deţinut, poreclit NAS, îl tachina pe Bivolaru de câte ori făcea exerciţii de yoga în celulă. Iar uneori, atunci când gurul în devenire stătea în cap, NAS îi turna gurului apă pe cracii pantalonilor, iar toţi ce din jur se amuzau. Despre glumele proaste ale lui NAS i-a povestit Bivolaru amicului său Voican Voiculescu, după ce a părăsit penitenciarul, nu despre tortură.

Lăsând momentul ilar la o parte, povestea asta e ciudată. Păi, Bivolaru se plânge acum de faptul că era rupt în bătaie pentru că yoga, dar în puşcărie practica yoga. Altfel, cum putea să-i toarne NAS apă pe cracii pantalonilor, după cum îi povestea lui Voican Voiculescu?

Corespondenţa pe care Bivolaru ar fi avut-o cu Mircea Eliade, invocată în acţiunea sa pe care a înaintat-o Tribunalului Bucureşti, pare o altă sminteală a gurului, după cum afirmă Gelu Voican Voiculescu. Să presupunem că Voican nu cunoştea legătura dintre cei doi.

Profesorul Handoca:Bivolaru nu apare în corespondenţa lui Eliade

Însă, Bivolaru nu apare nici în corespondenţa lui Mircea Eliade. De pildă, „Humanitas” a publicat trei volume cu corespondenţa marelui om de cultură. În nici o pagină nu citim nimic despre Bivolaru. Iar la „Indicele de nume” nu-l găsim pe Gregorian Bivolaru, oricât ne-am strădui. De altfel, profesorul Mircea Handoca, autorul unor lucrări importante despre Eliade, o somitate în ce priveşte opera marelui gânditor, mi-a declarat vineri, 10 decembrie, într-o discuţie telefonică, că numele de Gregorian Bivolaru sau Grieg – cum îi spun adepţii – nu apare nici în corespondenţa primită de Eliade, nici în cea trimisă de el. Aşadar, nu există dovezi că Eliade l-a invitat la Paris pe gurul din Tărtăşeşti ca să aprofundeze domeniile care aveau legătură cu spiritualitatea, cum susţine Bivolaru în acţiunea înaintată TB.

Înainte ca Bivolaru să scrie că securiştii îi strigau că Mircea Eliade este un duşman al României, era bine să fi parcurs măcar notele poliţiei politice despre marele gânditor. Cele publicate, evident. Evita ridicolul.

Chiar Ceauşescu a încercat să-l determine pe Eliade să viziteze România, iar Securitatea s-a implicat în tot felul de operaţiuni pentru a-l „influenţa pozitiv” pe marele gânditor. Adică, să-l determine pe Eliade să laude regimul de la Bucureşti.

Este de notorietate că însuşi Adrian Păunescu i-a luat un interviu lui Eliade, în1971, la Chicago. Or, Păunescu nu putea publica atunci, în presa literară o discuţie cu un „duşman al României”, şi nici la câţiva ani, într-o carte, ca să nu mai spun că multe dintre cărţile marelui gânditor au apărut la noi chiar în timpul regimului comunist. Oare cum de i-a scăpat alesului chiar o informaţie de notorietate publică, afirmând acum că anchetatorii susţineu că Eliade este duşmanul statului? Un alt mister, care-i depăşeşte chiar şi pe zeii din Absolut, fiindcă, înainte de 1989,  cărţile duşmanilor statului nu se găseau în librării.

Am insistat asupra poveştii legate de Eliade pentru că una este să te lauzi în faţa supuşilor din sectă şi alta este să invoci legătura cu marele om de cultură într-o acţiune judecătoarească.

Să presupunem, prin absurd, că liderul MISA va fi recunoscut drept luptător anticomunist, i-am spus lui Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), într-o discuţie pe care am avut-o săptămâna asta. „Ce o să faceţi atunci când o să vină la dumneavoastră ca să se înscrie în asociaţie?”. Bjoza a râs cu poftă. Apoi, mi-a răspuns că o să-l dea politicos afară, pentru că între pornografie şi AFDPR nu există nici cea mai mică legătură.

Erou…pentru filme porno

Deocamdată, Gregorian Bivolaru şi alţi 20 de membri importanţi ai MISA sunt încă acuzaţi de trafic de persoane, infracţiuni la legea dreptului de autor, ultraj contra bunelor moravuri în spectacolele grupării şi exprimare de mesaje antisemite. Nu poate povesti despre aceste isprăvii adepţilor săi din Suedia, ţară a cărei cetăţenie doreşte s-o obţină. Însă, el se poate lăuda cu faptul că are un proces pentru dobândirea statutului de erou anticomunist.

Până ce Bivolaru  va obţine statutul de erou anticomunist,  se mulţumeşte cu cel de erou de film. Acesta este motivul pentru care l-a pus pe actorul Ioan Pohariu, un alt adept MISA, să întruchipeze chiar rolul gurului din Tărtăşeşti în filmul porno Ecstasy Water. În respectiva producţie marca MISA, care are drept subiect orgasmul urinar, mult adorat de Bivolaru, joacă toată floarea sectei porno. Dintre starlete, de pildă, cea mai cunoscută este actriţa Mihaela Mihăescu, pentru că a jucat şi în serialul Efect 30, difuzat de Prima TV.

Foto deschidere: Captură din filmul porno Ecstasy Water, în care actorul Ioan Pohariu ( foto dreapta, jos) îl întruchipează pe guru’ din Tărtăşeşti.

Mai jos, secvenţe din Ecstasy Water


Lasă un răspuns