Home » Special

La CNSAS se află documente care indică faptul că Ion Mihai Pacepa a fost implicat în operaţiuni teroriste

8 August 2013 No Comment Autor: Emil Berdeli

Emil Berdeli

Lovitură de teatru în cazul Pacepa. După 35 de ani de la fuga generalului, ies la iveală documente care arată că el ar fi aprobat acţiuni teroriste din postura de adjunct al spionajului românesc.

Eram convins că despre generalul Ion Mihai Pacepa, numărul 2 în spionajul românesc până în 1978 – atunci când a plecat în SUA, via Germania Federală – nu mai sunt de spus prea multe. Şi asta pentru că, de peste 20 de ani încoace, au curs râuri de cerneală pe marginea cazului său. Ei bine, m-am înşelat amarnic.

Luni, 10 aprilie 2013, Muzeul Ţăranului Român. În cadrul „Serile Bucureşti strict secret“, Fundaţia Orient Expres, în colaborare cu IICMER, a organizat o dezbatere, cu tema: Dosarul Pacepa. La început, s-a vizionat un film, realizat de Stelian Tănase, despre fuga generalului din România comunistă şi consecinţele gestului său. Apoi, în faţa unui numeros public, scriitori, istorici, avocaţi, ziarişti – printre care şi foşti comentatori ai postului de radio Europa Liberă – au încercat să desluşească motivele pentru care spionul preferat al lui Nicolae Ceauşescu, dar mai ales al Elenei Ceauşescu, a defectat. La un moment dat,  lovitură de teatru. Dinu Zamfirescu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, a făcut o dezvăluire senzaţională legată de un plan de măsuri diabolic care, odată pus în practică, să ducă la anihilarea lui Emil Georgescu. De fapt, este vorba despre o adevărată operaţiune de factură teroristă, aprobată de către generalul Ion Mihai Pacepa, pe vremea în care coordona acţiuni importante ale spionajului românesc.

În anii ’70, începutul anilor ’80, Emil Georgescu a fost unul dintre comentatorii postului de radio Europa Liberă, cu sediul la Műnchen, pe care Securitatea îi vâna asiduu. Motivul principal: comentariile sale deosebit de acide la adresa cuplului prezidenţial, Nicolae şi Elena Ceauşescu.

„În acelaşi spirit se va acţiona prin informatorii «GX-36» care vor publica materiale demascatoare“

În intervenţia sa, în cadrul „Serile Bucureşti strict secret“, Zamfirescu s-a bazat pe documente din arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), mai precis din dosarul nr. 27919, fond SIE. Dar iată ce scrie în respectivul document: … „Intensificarea măsurilor de compromitere şi izolare privind pe Georgescu Emil, în care sens informatorii «Ovidiu» şi «Ioana» vor fi trimişi… cu sarcina de a întări în rândul relaţiilor şi cunoştiinţelor lor… versiunea lansată anterior, potrivit căreia acesta (Emil Georgescu – n.m.) este vechi informator al organelor de securitate române, trimis cu o misiune de a penetra «Europa Liberă», a înlătura pe Noel Bernard (directorul E. L., secţia română – n.m.), actualul şef al filialei şi a prelua astfel conducerea acestei oficine. (…) Declanşarea unei intense campanii de presă prin intermediul publicaţiilor din Israel. (…) În acelaşi spirit se va acţiona prin informatorii «GX-36» care vor publica materiale demascatoare prin intermediul postului de radio «Deutsche Welle»“.

„Va fi organizată molestarea repetată şi aplicarea unor măsuri de corecţie fizică lui Emil Georgescu“

Până aici, putem spune că „planul de măsuri “avea drept scop compromiterea lui Emil Georgescu, un „element duşmănos “, cum îl numea regimul comunist de la Bucureşti – operaţiune frecventă în timpul Războiului Rece. Ce urmează însă arată că operaţiunea de pedeapsă pusă la cale de Securitate, aprobată de către Pacepa, a fost una de-a dreptul teroristă.

„Exploatând atmosfera ce va fi creată prin realizarea măsurilor sus-menţionate (stă scris în documentul menţionat – n.m.), prin intermediul informatorului «Barta Gheza», ce deserveşte ca mecanic auto o parte din personalul «Europei Libere» şi întreţine relaţii cu elemente care ar putea fi angrenate în astfel de acţiuni, va fi organizată molestarea repetată şi aplicarea unor măsuri de corecţie fizică lui Emil Georgescu în scopul intimidării şi determinării acestuia de a părăsi teritoriul R.F. Germană şi stabilirea reşedinţei sale într-o altă ţară“.

Complotul pus la cale împotriva lui Emil Georgescu – molestarea repetată, corecţie fizică – girat de Pacepa, la 24 martie 1976, n-a rămas doar pe hârtie. Sunt deja multe indicii serioase că a căpătat contur. Şi asta pentru că, un an mai târziu, tot în martie, soţii Georgescu sunt ţinta unui atentat. Maşina în care se aflau a fost lovită, cu viteză, de o alta, chiar în faţa garajului, dar cei doi scapă cu viaţă. La scurt timp după acest incident, poliţia germană arestează un sibian. El povestise unor prieteni că venise în Germania Federală ca să asasineze trei persoane, printre care şi pe Emil Georgescu.

26 ianuarie 1981. Emil Georgescu este bătut crunt de doi bărbaţi (leziuni faciale şi o mână ruptă). Atunci, Pacepa era deja în SUA, dar, iată, operaţiunea de pedeapsă, cel mai probabil cea aprobată de el, îşi urma cursul.

28 iulie1981. În timp ce Emil Georgescu se îndrepta, dimineaţa, spre garaj, a fost atacat de doi francezi şi înjunghiat de 26 de ori. Scapă ca prin minune, însă  moare în 1985, la doar 56 de ani. Motivele decesului său sunt încă învăluite în mister.

Generalul Pacepa susţinea că, în 1978, a rupt-o cu regimul comunist din cauza ordinului pe care i l-a dat lui Ceauşescu: uciderea lui Noël Bernard, Paul Goma, Vlad Georgescu, toţi de la Radio Europa Liberă, adică a „Viesparului “de la München, cum s-ar fi exprimat Geniul din Carpaţi. Iată, conform documentelor invocate de Dinu Zamfirescu, cu mult înainte de a părăsi ţara, Pacepa a dat girul cel puţin unei acţiuni teroriste.

Ion Mihai Pacepa este, fără îndoială, cel mai controversat personaj al spionajului românesc. Despre consecinţele fugii sale din România s-au scris sute de articole şi cărţi. Şi-a trădat Pacepa ţara? L-a trădat doar pe Ceauşescu? De ce a fugit Pacepa? Ce a pierdut Ceauşescu după fuga generalului? A fost ori nu agent sovietic? Erou sau mincinos notoriu? Sunt doar câteva dintre întrebările la care încercau să răspundă cei care au abordat Cazul Pacepa, iar răspunsurile au produs polemici aproape nesfârşite.

În ce măsură a fost implicat Pacepa în acestă operaţiune teroristă?

Însă, de acum încolo, după dezvăluirea făcută de Dinu Zamfirescu, chestiunea se schimbă fundamental. Deja trebuie făcut apel la Codul Penal. Planul de anihilare a lui Emil Georgescu, aprobat de Pacepa, care arată că Securitatea nu se sfia să folosească violenţa pentru a închide gura comentatorului de la Radio Europa Liberă – aşadar, pentru a atinge un scop politic – , era unul ilegal chiar în România comunistă. În ce măsură a fost implicat Pacepa în acestă operaţiune teroristă? Un răspuns limede poate fi dat doar de către procurori, după o atentă investigaţie. Este vorba despre un plan bine pus la punct care a avut, până la urmă, consecinţe dramatice. Un om bătut crunt şi înjunghiat de 26 de ori nu-şi mai revine niciodată fiindcă starea lui de sănătate a fost profund afectată. Mai trebuie aflat dacă atentatele împotriva lui Emil Georgescu au fost puse la cale doar de către un grup din cadrul spionajului românesc de la acea vreme, ori au avut şi girul lui Ceauşescu, iar tranşarea acestei chestiuni, deosebit de importante, ţine tot de justiţie.

În 2009, Lucia Hossu Longin, susţine că i-ar fi luat un interviu lui Pacepa, după care a realizat şi un film, difuzat pe TVR, tot  o adevărată odă închinată generalului, omul care, în opinia realizatoarei tv, ar fi dat o lovitură de graţie comunismului. În filmul doamnei Hossu ne vorbea o umbră. Pacepa nu-şi putea arăta chipul, tocmai ca să nu vedem că n-a suferit vreo operaţie estetică, aşa cum încearcă să ne convingă de 35 de ani. Însă, la sfârşit, atunci când a rulat genericul, surpriză de proporţii. Nici măcar umbra nu era a lui Pacepa, ci a unui actor de la Bucureşti care-l interpreta pe general. La vremea respectivă, am taxat filmul doamnei Hossu drept o producţie în care ridicolul chiar atinge sublimul. Atunci poate că mai era loc de glumă în legătură cu Pacepa şi situaţiile în care se complăcea ca să ne arate alura de James Bond.

Acum, după dezvăluirea lui Zamfirescu, când se conturează implicarea directă a generalului în acţiuni teroriste, nu prea.

Facsimilul de sus, o pagina din cartea lui Dinu Zamfirescu, obţinută prin bunăvoinţa autorului. Fragentul a fost  a fost citit la „Serile Bucureşti strict secret“. Conform lui Zamfirescu, volumul va apărea la sfârşitul anului, cu titlul, deocamdată provizoriu: „Agenţi de influenţă în exilul românesc“.

Leave your response!

You must be logged in to post a comment.