Home » Special

Sexgate comunist. Îi aranja vizitele lui Ceauşescu la marile cancelarii şi se iubea cu nevestele spionilor din ambasade

31 May 2011 No Comment Autor: Emil Berdeli

În urmă cu doi ani, într-o fatidică zi de 13 iulie, în presă au apărut imagini cu Ion Nuică, consulul României la Chişinău. Cel din urmă putea fi văzut cum se zbenguia gol puşcă într-o cameră de hotel alături de o jună din Republica Moldova, de asemenea goală şi dezinhibată. Scandalul, de pomină, a zguduit Ministerul de Externe de la Bucureşti, iar presa şi-a amintit atunci şi de ambasadoarea Manuela Vulpe, femeia care depăna amintiri pe e-mail după o baie jacuzzi, ocupată în acelaşi timp de ea şi de Teodor Baconschi – ulterior ministrul nostru de externe. Doar două cazuri recente. Puţini ştiu însă că protagoniştii întâmplărilor de mai sus au avut predecesori cu mare palmares. Unul dintre aceştia aranja vizitele lui Ceauşescu în marile cancelarii ale lumii – indiferent dacă era vorba despre preşedinţi, regi ori regine -  dar se şi culca de-a valma cu nevestele agenţilor acoperiţi. Culmea moralităţii comuniste, soţii încornoraţi ţineau cu dinţii de postul din străinătate, în pofida onoarei de familist. Ba chiar îi organizau şi petreceri cu surprize amantului focos.

Numele craiului: Vasile Pungan, şeful consilierilor lui Ceauşescu, ambasador şi ministru, despre care Cornel Burtică spunea că ar fi fost cel care a  deschis porţile securiştilor atunci când a luat frâilele comerţului exterior.

Poate că lui Vasile Pungan i se va atribui şi un rol important în pleiada de eminenţe cenuşii ale regimului comunist. Chestiunea îi priveşte pe istorici. Cert este că el a fost unul dintre oamenii de încredere ai lui Ceauşescu care s-au retras fără valuri, sub protecţia celor care au luat puterea după 1989.

Microfoane pentru partide de amor

Din 1971 până în 1976, şeful rezidenţei româneşti de spionaj de la Londra era Vasile Tilincă. Omul mai bea din când în când. Însă nu acest aspect îi intriga pe agenţii acoperiţi din Anglia ori pe ofiţerii Centralei de la Bucureşti, ci faptul că Tilică avea o relaţie excelentă cu ambasadorul Vasile Pungan, care, la rândul său, avea o relaţie, să-i zicem specială, cu soţia celui care conducea rezidenţa de spionaj. Remarcabilă pot spune, bazându-mă pe faptul că respectiva consoartă se întâlnea cu ambasadorul, în concedii, chiar şi în ţară. Aşa că şefii spionajului românesc de atunci, Nicolae Doicaru şi Ion Mihai Pacepa, n-au scăpat prilejul să planteze microfoane în casele conspirative ale Direcţiei de Informaţii Externe, unde doamna Tilincă şi Pungan petreceau clipe agreabile, ca şi în locuinţa spionului. Operaţiunea nu excludea însă faptul că, de pildă, Pacepa îi oferea în continuare tot felul de cadouri ambasadorului, ca să se pună bine cu un tovarăş atât de influent. Însă, la o adică, în funcţie de interese, putea schimba foaia şi… pac la Războiu’!

„Vasile Pungan a întreţinut relaţii intime cu mai multe femei”

Într-o notă strict secretă a Securităţii (C/1595 din 20 august 1979), publicată de CNSAS, cenzurată însă tocmai la pasajele care consemnau momente fierbinţi, stă scris: „În rapoartele altor cadre, cum sunt: Dumitru Vasile, Toma Ion, Silinescu Constantin, se menţionează că tovarăşul Vasile Pungan a întreţinut relaţii intime cu mai multe femei, atât în perioada când a fost ambasador în Anglia, cât şi după aceea, soţii ale cadrelor aflate la post şi altele, fapte cunoscute şi comentate de lucrătorii ambasadei, de familiile acestora şi de alte cadre. De exemplu, Tilincă Vasile, consilier, şi soţia sa nu făceau un secret că erau «protejaţii» tovarăşului Vasile Pungan, care le-ar fi propus funcţii în aparatul central… (text cenzurat). Silinescu Constantin raportează că despre aceste relaţii cunoştea şi Tilincă Vasile, deoarece îşi instruia soţia că la sosirea în ţară să-l caute pe tovarăşul Vasile Pungan pentru a-i oferi diverse cadouri.”

Amor şi disensiuni la Londra

Şi unde putea primi Pungan „cadouri” în timp ce se afla în concediu în ţară? Ei bine, chiar în casele conspirative ale Securităţii ori în locuinţa lui Tilincă. Aşa reiese atât din documentele studiate de către Mihai Pelin şi publicate în „Culisele spionajului românesc”, Editura Evenimentul Românesc, 1997, cât şi din nota C/1595 din 20 august 1979, cenzurată, după cum spuneam, în încercarea de a proteja numele consoartelor unor ofiţeri de Securitate.

„De asemenea – stă scris în nota publicată de CNSAS – în perioada în care a fost ambasador la Londra, tovarăşul Vasile Pungan a întreţinut relaţii… (text cenzurat), fapt ce a creat disensiune, atât în familia Radu, cât şi între şofer şi ambasador. Manolescu Vasile, făcând referire la faptul că trădătorul Pacepa Mihai cunoaşte relaţiile… (text cenzurat) şi deţine unele înregistrări pe benzi magnetice – făcute prin mijloace speciale la locuinţa familiei Tilincă, presupune că trădătorul ar putea oferi aceste date unor servicii de spionaj străine spre a fi folosite împotriva tovarăşului Vasile Pungan sau păstrate în vederea utilizării lor ulterioare.”

Mărturia lui Cornel Burtică

Straniu raţionamentul. Pentru Securitate nu era important faptul că Pungan se combina cu nevestele spionilor de la Londra, producând tensiuni majore în sânul uneia dintre cele mai importante rezidenţe de spionaj ale Bucureştiului. Mult mai arzător  – „tovarăşul Pungan” putea fi şantajat pe baza informaţiilor oferite occidentalilor de către Pacepa după ce a defectat în 1978.

Adevărat, de numele lui Pungan, consilier politic al lui Ceauşescu, sunt legate multe vizite importante ale liderului de la Bucureşti în străinătate, care, se pare, au fost bine organizate. Aşa că, după fuga lui Pacepa, Pungan, prieten cu defectorul, a rămas tot în eşalonul superior, în ciuda rapoartelor defavorabile ale Securităţii.

Cornel Burtică, fost ministru al comerţului exterior, al Uniunii Studenţilor Comunişti şi ambasador în Italia şi în Maroc, a ridicat întrucâtva vălul în ce-l priveşte pe misteriosul Pungan, după ce a declarat: „Apoi a venit Pungan (la minister – n.n.), care fusese colonel şi cred că mai era ofiţer de securitate. Acest Pungan a deschis larg porţile intrării securiştilor în Comerţul Exterior şi a colaborat la înfiinţarea de întreprinderi ale Securităţii.” Preţioasă mărturie, dar cu o  mare doză de ipocrizie. Afirmaţia lui Burtică dă senzaţia, mai ales celor mai tineri, că, de fapt, Securitatea conducea comerţul exterior. Greşit. Securitatea punea în practică indicaţiile partidului legate de comerţul exterior, ceea ce era cu totul altceva.

Pungan se întoarce

E greu de spus acum ce consecinţe au avut aventurile amoroase ale lui Pungan cu nevestele spionilor români asupra rezidenţei de la Londra. Nu se ştie cu precizie nici care au fost meritele reale ale lui Pungan în organizarea unor vizite istorice ale liderului comunist de la Bucureşti. Mă refer în mod special la cea din Marea Britanie – Ceauşescu a fost primit de Regina Elisabeta. Ori la vizita din SUA, atunci când preşedintele Carter l-a tratat pe Geniul din Carpaţi ca pe un prieten. Documente relevante în acest sens se află în alte arhive, care nu cred că se vor deschide prea curând.

Însă, cu siguranţă, Pungan dispreţuia cutumele oricărui serviciu secret. Altfel, n-ar fi pus în pericol prin comportamentul său infantil – cel puţin asta reiese din documentele Securităţii – o întreagă rezidentă de spionaj, fiind convins că totul i se cuvine, chiar şi nevestele spionilor din subordine.

După ce a părăsit postul de ambasador în Marea Britanie, Pungan a devenit nostalgic. Aşa că a descins la Londra în 1976 împreună cu Ştefan Andrei, pe atunci membrul CC al PCR cu probleme internaţionale, şi Vasile Sandru, director în MAE. Însuşi Vasile Tilincă, şeful rezidenţei de spionaj, a organizat un chef în cinstea reîntoarcerii lui Pungan.

Conform documentelor din arhiva Securităţii scoase la iveală de Mihai Pelin, Traian Pascu, ofiţer de contrainformaţii la ambasadă, a raportat în ţară informaţii legate de scene fierbinţi – pipăială, ciupeală posterior doamne ş.a.m.d. Însă Pungan şi prietenii au fost până la urma nişte gentlemeni. Doar se aflau la Londra, nu? Aşa că, după petrecerea la care toţi bărbaţii bine îmbibaţi de alcool s-au dat în stambă, în sensul arătat mai sus, n-au făcut şedinţa de partid să le critice pe tovarăşele soţii din ambasadă de comportament imoral cu şefii de la Bucureşti.

Leave your response!

You must be logged in to post a comment.