Home » Special

Interviu pentru spion. O zi fericită din viaţa Cârmaciului

4 May 2011 No Comment Autor: Emil Berdeli

Atunci când prostia se combină cu spionajul, amestecul poate deveni exploziv.● Lui Ceauşescu i se făcea pe plac fără cârtire, iar serviciile secrete româneşti nu precupeţeau nici un efort pentru ca liderul de la Bucureşti să fie mulţumit. ●O zi fericită  pentru Cârmaci – aceea în care era intervievat de către ziariştii din Occident. ●Ce n-a aflat Ceauşescu niciodată însă: un gazetar străin, cel care i-a luat un amplu interviu pentru revista americană Business Week, era de fapt ofiţer de Securitate.  ●Ion Agheană a fost infiltrat în SUA după o complicată operaţiune. Pentru americani, se numea John Pearson. Centrala de la Bucureşti îi dăduse agentului numele de cod ADAM.

Pacepa n-a fost păcălit

Am mai scris despre această poveste, dar revin asupra subiectului pentru că mi se pare unul fabulos, chiar demn de un sceneriu de film.

20 noiembrie 1973. „Scânteia“, oficiosul Partidului Comunist Român, publica un amplu interviu acordat de către Nicolae Ceauşescu ziaristului american John Pearson. După ce materialul care anunţa şi vizita lui Ceauşescu în SUA a apărut în ziarul românesc, ample fragmente din acest interviu au fost publicate şi în revista Business Week, unde Pearson era redactor-şef adjunct. Ciudat. Firesc ar fi fost ca discuţia dintre ziaristul de la Washington şi Ceauşescu să fi fost publicată mai întâi către revista americană. Puţini au observat atunci acest amănunt.

Însă, de pildă, generalului Ion Mihai Pacepa, adjunctul şefului spionajului românesc (DIE) în acea perioadă, nu i-a scăpat amănuntul. Nici Ceauşescu, nici Cornel Burtică, de faţă atunci când şeful statului român a discutat cu redactorul-şef adjunct de la Business Week, habar nu aveau că ziaristul era român şi că fusese infiltrat în SUA de către Securitate în urmă cu 8 ani. Şi nici că interviul fusese aranjat de către spionajul românesc doar ca să gâdile orgoliul din ce în ce mai exacerbat al lui Ceauşescu.

Agentul Bucureştiului a fost pregătit în cadrul Direcţiei U din Direcţia de Informaţii Externe de către ofiţerul Ioan Toma şi se integrase perfect în societatea americană. Era profesor universitar şi, după cum am spus, redactor-şef adjunct la prestigioasa publicaţie Business Week – statut la care un agent de influenţă ori un spion ajungea cu mare greutate.

Nume de cod – ADAM

După cum spuneam, Pacepa n-a fost păcălit de toată tevatura cu interviul aranjat de către Securitate şi, în scurt timp, a reuşit să afle identitatea reală a lui Pearson. Apoi, informaţia i-a fost confirmată generalului de către subalternul său, Gheorghe Manea, care, după fuga lui Pacepa, a avut mult de pătimit. Era şi firesc, Manea nici măcar nu s-a întrebat de unde deţinea generalul o informaţie strict secretă, la care, teoretic, nu avea acces.

Pacepa nu trebuia să ştie faptul că Pearson este omul românilor, infiltrat în SUA după o dificilă operaţiune, însă lucrurile nu s-au oprit aici. La trei ani de la interviul pe care Pearson i l-a luat lui Ceauşescu, generalul Pacepa a participat la o şedinţă a Brigăzii F din cadrul spionajului românesc, unde a felicitat ofiţerii prezenţi pentru modul în care Agheană a fost infiltrat în SUA.Toţi cei de faţă au rămas muţi. Conform regulamentelor militare din acea perioadă şi normelor elementare de conspirativitate, misiunea agentului nu trebuia cunoscută decât de către cei care se ocupau nemijlocit de ADAM – numele de cod al lui Ion Agheană. Era nefiresc să se vorbească despre acest agent la o şedinţă, fie ea şi a unei brigăzi a spionajului. Cu toate astea, Pacepa n-a fost luat la întrebări nici măcar de către şeful său, Nicolae Doicaru. Totodată, e limpede că generalul a primit informaţia despre Agheană de la un ofiţer care lucra la dosarul respectiv, dar nu se ştie nici până azi cine a fost acesta.

John Pearson vs FBI

La un an de la această şedinţă de pomină, Ion Agheană, alias John Pearson intră în atenţia agenţilor FBI. Fără prea multe vorbe, americanii l-au sfătuit să dezvăluie totul despre activitatea informativă pe care o desfăşoară pentru Centrala de la Bucureşti. După 12 ani de la infiltrarea cu succes în SUA, agentul român a fost nevoit să vorbească.

Povestea nu se termină însă aici. După ultima vizită a lui Ceauşescu în SUA din primăvara anului1978, Pearson a fost anchetat din nou de către FBI, apoi, imediat după fuga generalului Pacepa, a fost rechemat la Bucureşti. Aici nu s-a adaptat vieţii de zi cu zi. Se pare că marile cuceriri ale comunismului l-au cam lăsat rece. Aşa că surpriză! Omul a cerut Ambasadei SUA la Bucureşti acordul de a se întoarce la Washington. Şi, din nou surpriză! Cererea lui a fost acceptată.

În materie de servicii secrete nu există certitudini. Umbre şi rar câte o rază de lumină. Îndrăznesc să cred că Pearson a fost „întors” la un moment dat, iar serviciile pe care le adusese Americii erau mai importante decât pagubele făcute de agentul  DIE cu numele de cod ADAM .

Leave your response!

You must be logged in to post a comment.